Versuri Tudor Gheorghe - Dona Clara

Spun povastile ca-n tara,
Tara-n care primavara
Doarme beata de miros,
Cu zefirul somnoros
Carei pleoapele
se-nchid,
Spun ca la Valliadolid
Un paez innebunise
Numai pentru ca privise
O bruneta, Dona Clara.
Sarea zidul
singur el
In gradina la castel
Si-atingand usor guitara,
Ca vrajitul Apollon
Prins cu lira-ntre naiade,
El in
ridm de serenade
O chema pe Dona Clara
Vino, sa fugim din tara
Tara-n care primavara
Doarme beata de miros
Cu
zefirul somnoros
Carei pleoapele se-nchid,
Vino din Valliadolid
Unde poate-o vrea norocul
Sa m-ascult Dona
Clara
Spun povestile ca-n tara
Tara-n care primavara
Doarme beata de miros,
Cu zefirul somnoros
Carei pleoapele
se-nchid,
Spun ca la Valliadolid
Amorezu-n dor amarnic
A cantat un an zadarnic
Era surda Dona Clara