Versuri Victor Socaciu - Conditia umana

Album: Victor Socaciu - Conditia umana

Ref.: Tic tac, trecu un veac
In nebunia fara leac.
Un veac intr-un tic tac,
Secunda mamii lui de veac

Conditia umana e-n pericol, deci,
La trist final de secol douazeci
Nu numai armele care ne-au podidit,
Ci faptu-ngrozitor ca le-am gandit.

Inseamna ca primejdia e-aici, in noi,
Degeaba amanam acest razboi,
Pericolul va trece numa-n clipa cand
Ne vom spala pe creier de-acest gand.

Ce bine poarta, iata, ca pe-un dulce dar
Gioconda, azi, vestonul militar,
Pamantul are un miros de glonte tras
Si surdomutii se intrec la glas.

Natura e bolnava de imprejurari
Si lumea-i numai ierarhii si scari,
Pamantul nostru insusi este tuns chilug
Si-l duc inchizitorii catre rug.

Lalele pot muri si pot si invia,
Dar nu-mpuscati ideea de lalea,
Ce-i grav, nu-i raul meu si nu-i nici raul tau
Ci ca ne-am invatat cu acest rau.

Tot enervam pamantul de atatia ani
Si ne miram ca ne raspund vulcani
O sa cadem candva in Univers, in bot,
Cu scari, cu masti, cu scaune cu tot.

Razboaie mondiale am facut tot noi,
Si, daca ne-am intors din vreun razboi
Am fost certati, ce-am cautat la orizont,
Din pensie ni s-a scazut un front.

De parca noi am vrut sa mergem in razboi,
Cati am putut sa mai venim ‘napoi,
Noi am murit in Est si am murit si-n Vest
Si ne-am intors de-a dreptul in arest.

Tot noi am dat impozite la perceptori,
Trimisi la gherla pentru trei culori,
Tot noua ni s-a luat pamant si-acum e gol,
Tot noi cersim nevestei cate-un pol.

Chemati salvarea pe planeta de pamant,
Sa vada oamenii care mai sunt,
Chemati salvarea si pe niste doctori buni,
S-aleaga sanatosii de nebuni.

 

Lyrics
Aboneaza-te la newsletter
Join the ranks ! LIKE us on Facebook