Hellfest 2009: Ziua 3

de Buvnitz

Hellfest 2009: Ziua 3

Revin cu relatarile despre ultima zi de Hellfest, unde rapus de oboseala (interviuri, filmari plus alte atributii) habar n-aveam pe ce lume traiesc, unde mai pus si aroma persistenta de iarba ce s-a raspandit si spre camping. Cand sa dau spre cele patru scene, armata Manowar deja isi pregatea arsenalul de steaguri, scuturi si sabii, eu vizibil ignorant la ceea ce inseamna 'true kings of heavy metal' eram mai interesat de modele de tricouri sau prestatia Mastodon de exemplu.

M-am trezit foarte devreme pentru ca la 11:00 pe scena Terrorizer intrau doua trupe pe care vroiam sa le vad de ceva vreme: Whitechapel si Despised Icon, ambele trupe cam din aceeasi zona muzicala prima totusi parca a dat clasa si zau ca a fost cel mai tare concert de deathcore vazut de mine. Despised Icon sunt buni pe un anumit segment, totusi parca prea multe riffuri saturate, Whitechapel sunt mai intensi, mai multa variatie si intensitate. Dar de ce sa mint ca as vedea ambele trupe inca de 10 ori.

Hellfest 2009 Photos


La Aborted am stat circa o piesa, in afara de un wall of death n-am reusit sa prind altceva deci nu-mi dau cu parerea. Am observat ca imaginea lor se tot indreapta spre core, i-am prins acum doi ani in Cehia si mi-au placut la nebunie, probabil nici acum n-au fost mai prejos. La scenele mari d-abia undeva pe la ora 14:30 s-a aratat ceva interesant anume formatia olandeza Volbeat care au ajuns un fel de Metallica in spatiul scandinav, cu o groaza de discuri de platina, etc. Volbeat sunt un fel de rock n roll metalizat, al caror divinitate este Johhny Cash, deseori omagiat in concertele trupei. Practic la VOlbeat vii si dansezi, fie ca esti fan Europe sau Darkthrone. Iti impun o stare placuta, pacat ca li s-a urcat celebritatea in cap astfel ca in afara scenei Volbeat sunt cu totul alti oameni, si nu o spun ca o parere de bine.

Din nou nimic interesant la mainstage, am fugit repede la cortul Rock Hard pentru o portie de Kataklysm, care si-au gasit sa vorbeasca in franceza de te intrebai daca oamenii astia nu-si dau seama ca circa 40% din platitorii de bilet nu sunt francezi. Kataklysm au dat-o extraordinar, e exact ce te poti astepta de la ei, nimic surprinzator asta daca iti pui asteptari mari. Cert e ca n-au cum sa dezamageasca un fan.

Am sarit peste Destruction (daca nu i-am prins la Sibiu ce rost mai avea aici:) ) optand pentru Pestilence, una din trupele cult ale deathului european. Sa nu-i mai recunosti la fata, nu altceva. Muzical totusi e acelasi Pestilence o mentiune fiind basistul din Atheist care a dat o mana de ajutor. N-au lipsit piese de pe Resurection Macabre cat si 'hituri' ca Out Of The Body. Cum am spus mai demult in cronica lui Resurection Macabre, aveam impresia ca Pestilence o dau mult mai bine live si chiar asa e. A se observa ca o mare parte din public era mult mai interesat de reuniuni gen Aura Noir, Repulsion, Sacred Reich sau Pestilence decat ce se intampla pe scenele principale, gen Dragonforce sau HolyHell.

Hellfest 2009 Photos


Unul din cele mai amuzante momente ale zilei a fost in timpul recitalului Epica unde in fata era cam pustiu, toata lumea fugind spre cortul Rock Hard unde evoluau Napalm Death. Amuzant spun pentru ca in timp ce Simmone avea cateva pasaje cu o instrumentatie fada, pe fundal il auzeai pe Barney cu timbrul specific astfel ca fanii sau ma rog, fanele Epica erau foarte nedumerite.

Cat despre Napalm Death, cele doua concerte de la Bucuresti au fost zero in comparatie cu ce a fost la Hellfest. Inainte de concert, a fost o manifestare in adevaratul sens al cuvantului. Parca era revoltuie, o masa de oameni asteptand predicile unui om referitoare la sistemul politic, social, tortura, s.a.m.d. Desigur ca muzica nici nu incape urma de indoiala, Napalm Death au atins din nou rangul de perfectiune. Plus ca nu lipsea o secunda fara un 'cadavru' purtat de public catre scena. Chiar ca putem vorbi de haos.

Ghici ce, nici la Stratovarius n-am stat. Probabil 'fanii' mei din Sibiu se asteptau la asa ceva tocmai de aceea n-am vrut sa le insel asteptarile. Tin sa spun ca duminica am decis sa reduc numarul prestatiilor vizionate pentru simplul fapt ca nu mai puteam sa merg, iar durerile de cap erau mult prea mari. Am decis sa dau o fuga pe la Queensryche, sa vad un fel de avanpremiera a concertului de la Bucuresti. Nu stiu daca a fost coincidenta dar trupa a sunat la fel de prost ca si la Bucuresti. Ma refer la sunet. Ca muzica incerc sa ma retrag pentru ca nu e domeniul meu si spre deosebire de Stratovarius, chiar am un respect pentru trupa americana. Deci ca o scurta paranteza referitor la concertul din Bucuresti, sunetul a fost de la ei si nu de la noi.

Hellfest 2009 Photos


Mastodon, cat de sec! Oricum baietii sunt pe alta lume, e destul sa afli ca trupa a cerut expres ca fotografii sa aiba acces doar la ultima piesa. Cam ce a insemnat Mastodon? Au urcat pe scena, au cantat si au plecat. Fara absolut nicio prezentare, nu tu salutare sau sante. Si din ce am auzit nu a fost singura aparitie de acest gen din vara asta. Nu stiu exact cine se ocupa de imaginea lor dar nu e deloc de bun augur, ca sa nu-mi amintesc de partea ca Mastodon tocmai au lansat un model de adidasi (wtf?). Muzical, jos palaria. Chiar vorbeam cu vocalul de la Colesce ce o tine pe-a lui cum ca Mastodon vor ajunge urmatorii Metallica. O fi asa sau nu, dar muzical sunt peste (stiti voi partea aia cu parerea strict personala da?)

Lumea se tot imbulzea spre cortul Rock Hard spre Moonspell cand deodata la auzul primelor acorduri din The Final Countdown, parca toata multimea de la Hellfest s-a napustit sa vada Europe. Si sa vezi ce dansau norvegienii cu tricouri cu Mayhem pe Europe, mai ceva ca ai nostri rockeri care merg in club a si danseaza pe Suie Paparude (respect, fara gluma). Habar n-am care e treaba cu Europe, e prima oara cand am ascultat mai mult de doua piese dar zau ca suna mai bine ca multe trupe de acum.

Suicidal Tendencies, n-au cum sa nu-ti placa. Un amestec de hardcore cu elemente de funk, chiar jazz, presarate cu un mesaj social puternic in care se regaseste cam oricine, indiferent de probleme. Domne pana la hardcore, toata trupa e formata din instrumentisti veritabili parca fiecare extras dintr-o alta arie muzicala. Au inceput direct cu You Can't Bring Me Down, terminand cu o invitatie oferita publicului de a urca pe scena in uralele celebrului ST.

In timpul recitalului Dream Theater am urmat sfatul unui prieten care mi-a recomandat Electric Wizard. Asa ca hai la Terrorizer unde am vazut o portie de cel mai 'jegos' sludge posibil. Domne da te apasa muzica aia mai ceva ca sonoritatile funeral. Bine ca sa intelegi Electric Wizard cred ca trebuie sa fi un pic fumat, sigur pentru cei prezenti la Hellfest asta chiar nu era o problema.

Hellfest 2009 Photos


Inapoi la Dream Theater, cred ca e o trupa de muzicieni pentru muzicieni, oricum trebuie sa ai foarte multa rabdare pentru a intelege ce vine de pe scena, atat ca mesaj cat si muzica. Iar eu cu rabdarea nu stateam chiar foarte bine la acea ora totusi judecand ca un concert Dream Theater este o experienta mult mai placuta decat alte trupe din acea seara. N-am regretat insa nici nu pot spune ca am inteles pe deplin ce inseamna Dream Theater. E o experienta incredibila atata timp cat vii la concert cu ideea de a 'invata'. Profesionalismul se vede pana la ultima nota.

Despre prestatia Hatebreed aveam anumite retineri. Imi plac mult pe album, vazand totusi cateva prestatii live cu ei aveam impresia ca show-ul si in general starea instalata de americani e destul de palida si monotona. Gresit! Hatebreed au oferit energie pura unui public care a sarit de la prima pana la ultima nota (chiar si fanii instalati in fata pentru Manowar). Interesant faptul ca nu s-au concertrat deloc pe For The Lions, prezentand piese din repertoriul personal dintre care enumar Live For This, Destroy Everything sau Never Let It Die. Frumos rau, chiar si pentru cei carora muzica hardcore nu le spune mare lucru, macar e o chestie vizuala.

Suicidal Tendencies@Hellfest 2009


La Manowar, supriza, n-am stat!:) Nu ma consider atat de heavy metal incat sa-i inteleg pe zeii heavy metal. Fiecare cu gusturile lui ce sa-i faci.

Concluzie: N-am trecut in revista prea multe detalii pentru ca pur si simplu sunt foarte multe, tocmai de aceea am filmat pana la epuizare. Deci daca vreti sa va faceti o parere cat mai solida va sugerez sa aruncati un ochi pe filmarile de pe METALHEADTV.

La fel ca si anul trecut n-am un motiv pentru care sa nu ma bucur ca am ales Hellfest, poate doar faptul ca fac parte din presa si nu pot sa ma manifest asa cum as dori sau sa asist la concerte fara ceva in mana (a se intelege aparat nu altceva).

Pana atunci:

Galeriile foto Hellfest 2009:


Poze Hellfest 2009 Partea I

Poze Hellfest 2009 Partea a II-a

Poze Hellfest 2009 Partea a III-a

P.S.: Mergeti la concerte, lasati terasele deoparte

Gizas



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!


Ne gasesti si pe Instagram


Concerte recomandate: