ArtMania Ziua 1: Pasiune si improvizatie

de Buvnitz

ArtMania Ziua 1: Pasiune si improvizatie

Ajuns deja la a patra editie, ArtMania a fost o provocare cel putin pentru cei din Bucuresti ajunsi in situatia in care nici trenurile si nici autocarele nu au devenit o solutie viabila in conditiile in care multi si-au facut rezervari si s-au trezit fata in fata cu nepasarea firmelor de transport care nici macar nu au tinut cont de acestea. Dar ca o impresie generala, tot efortul s-a meritat judecand dupa prestatiile fiecarei trupe in parte.

Eu am avut oarecum norocul de a vedea toate aceste trupe inainte de ArtMania, ma asteptam cumva ca showul sa fie identic cu ce am vazut in trecut si mare mi-a fost mirarea cand am descoperit ca lucrurile stau de fapt cu totul altfel. Inca o idee ar fi faptul ca intelegi un concert mult mai bine atunci cand ai un festival de sase trupe si nu de o suta cum tot am frecventat de ceva vreme. Dar sa trecem la festival mai bine.

Tristania la Artmania 2009" alt="Poze Tristania la Artmania 2009" src="http://194.88.148.40/?mmid=5fcfc330d1f0e59da" />


Prima zi a oferit un pachet foarte atractiv anume Tristania, Opeth si My Dying Bride, trei trupe care au strans mai bine de 6000 de oameni in Piata Mare din Sibiu, unii chiar veniti din curiozitate nefiind neaparat in tema cu muzica prestata. Organizarea a fost ireprosabila sincer, s-a inceput la fix ba chiar fiecare trupa a avut ocazia de a introduce inca o piesa in playlist. Asadar Tristania au dat startul, o trupa cu o componenta total schimbata, am impresia ca in acest moment sunt doar trei membri originali ramasi.

Nu inteleg care e treaba cu Tristania pentru ca si data trecuta cand i-am vazut au avut un sunet la fel de 'zgomotos' sau cel putin neclar, tocmai de aceea tind sa cred ca nu a avut de-a face neaparat cu capacitatile echipei de sunet. Structura pieselor mai vechi a fost schimbata pe alocuri, evident compozitiile noi suna destul de diferit, sincer nu m-au prins in mod special insa judecand dupa reactia fanilor Tristania din primele randuri, show-ul a fost unul destul de bun. Oricum Tristania au avut la dispozitie o ora pentru a demonstra ca nu degeaba au fost alesi pentru Artmania si pana la urma cam asta au facut.

Poze My Dying Bride la Artmania 2009


Despre My Dying Bride nu stiu ce as putea spune, e una din trupele mele favorite asa ca poate nu ofer o parere realista. Ce m-a surprins de fapt la showul britanicilor a fost playlistul compus din piese ce n-au mai fost cantate de cativa ani buni, deci putem spune ca Romania chiar a fost privilegiata. Din ce am aflat de la Aaron, Romania si in general Europa de Est sunt locatii foarte speciale pentru My Dying Bride asa ca n-ar trebui sa ne mire. Sunet extraordinar de bun, piesele noi de exemplu s-au auzit exact ca pe cd.

Curios, au disparut multe 'hituri' din playlist, au ramas doar cateva compozitii mai cunoscute cum ar fi She Is The Dark sau The Cry Of Mankind. Interesanta introducerea lui My Body, A Funeral ca piesa de final ca sa nu mai spun de Turn Loose The Swans sau alte compozitii din aceeasi perioada. Un Aaron parca un pic mai comunicativ decat de obicei si daca excludem prestatia scenica de pe The Cry Of Mankind unde e cam acelasi lucru de fiecare data, o mare parte din cele 70 de minute a fost pura improvizatie. Inca nu pot sa spun daca My Dying Bride la Sibiu a fost concertul anului in materie de metal, cert e ca a fost un show sincer, captivant, chiar si pentru cei aflati in primele randuri exclusiv pentru Opeth.

Poze Opeth la Artmania 2009


Cat despre Opeth, la aproape 20 de ani de experienta si o paleta muzicala foarte diversa, chiar nu ai ce reprosa si nici nu-ti poti 'fixa' asteptari cat mai joase. Singurul lucru pe care as avea sa-l reprosez la tot concertul Opeth au fost improvizatiile prea dese care ocazional deveneau un pic monotone insa o adevarata lectie pentru cei pasionati de diverse instrumente muzicale. S-a incercat introducerea unei piese de pe aproape fiecare album, astfel ca am auzit printre altele Ghost Of Perdition, Closure, The Lotus Eater sau Demon of The Fall, piesa care a si incheiat recitalul. Excelenta comunicarea cu publicul, nimic iesit din comun insa special pentru sinceritatea acestuia, Mikael fiind vizibil impresionat de reactia publicului.

Apropo de reactia publicului, nu prea multi s-au manifestat prin headbanging sau maini prin aer, fiind mai degraba in pozitia de 'observatori'. Mai multa agitatie nu cred ca strica nimanui. Revenind la Opeth, sunet excelent, fiecare instrument s-a auzit exact asa cum trebuia ceea ce evident iti ofera o alta perspectiva asupra muzicii. Cred ca o ora jumatate au fost suficiente pentru a demonstra de ce Opeth sunt una din cele mai bune cotate trupe pe plan european.

Concluzii? Scena mai mare decat la Artmania 2007, s-a introdus sistemul de jetoane care functioneaza destul de ok, cel putin toate bauturile sunt la 500 ml. Sunet foarte bun, la fel si sistemul de lumini, ceea ce a facut din ArtMania unul din cele mai bune evenimente organizate pe 2009. Revenim cu relatari din a doua zi.

Gizas




Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: bit.ly/METALHEAD-Newsletter

Concerte recomandate:






Like us on Facebook